Crisalida Latenta

Lumina catre asfintit si viceversa, asfintitul transformat in lumina prin propria umbra, totul avand ca baza spiritualitatea umana si poetica nascuta dintr-o profunda identitate in interiorul careia convietuieste profanul si religia, humanitatea, meditatia, golul, precum drumul intim si introspectiv de deschidere catre lumea inconjuratoare. "Toamna astepta cu fruntea lipita de vis pipaind genunchii peisajelor. Ma deschid peste intinderile lumii goala si nemiscata cu picioarele afundate in cerneala iubirii." ISABEL REZMO